Utilizare

Porumbul Siloz

Pretutindeni in lume, porumbul constituie baza furajarii. Acest succes mondial face din aceasta cultura un produs-reper, pentru care opteaza din ce in ce mai multi crescatori de pe toate meridianele. Simplu de produs, de recoltat si de depozitat, economic si cu un continut energetic ridicat, sub forma de boabe sau siloz, porumbul ofera o sursa de alimentatie sigura si bogata, conducand la un produs final – carnea – deosebit de sanatos si de suculent.

Porumbul-boabe sau porumbul-siloz constituie furajul principal in lumea intreaga, fiind optiunea crescatorilor din ultimii 30 de ani. Avantajele sale nutritive si economice (cultura usor de produs, de recoltat si de depozitat) fac din aceasta cultura un produs competitiv, care contribuie la scaderea pretului produselor alimentare de baza – laptele si carnea.

A doua resursa furajera dupa iarba, porumbul a devenit hrana principala a vacilor de lapte pe perioada de iarna. Este un produs natural, in care agricultorul are incredere, avand in vedere ca ii cunoaste originea si modul de productie. Bine pastrat, porumbul-siloz prezinta apetenta pentru vacile de lapte si are o buna valoare energetica. El ii poate aduce animalului pana la 80% din energia si 40% din azotul de care acesta are nevoie.

Alaturi de un element de completare azotat, 1,5 kg de porumb este suficient pentru a produce circa 1 kg de lapte.

O valorificare de inalta calitate

Produse lactate: conform Institutului National de Cercetari Agronomice – INRA -, consumul de porumb-siloz este recomandat pentru imbunatatirea calitatii berii pe timpul iernii (continut vitaminic, culoare si textura).

Produse din carne: animalele furajate cu siloz de porumb produc o carne de foarte buna calitate. Carnea este foarte frageda si isi pastreaza elasticitatea si fermitatea dupa mai mult de 15 zile de maturare.

Porumbul-boabe

Aproape trei sferturi din productia totala de porumb-boabe sunt consumate de animale; in principal de pasari si porcine. Porumbul poate fi consumat in ferme (autoconsum) sau poate fi vandut fabricilor de furaje. Tocat si amestecat cu alte materii-prime cum ar fi soia sau mazarea, el intra in compozitia fainurilor si furajelor granulate folosite in hrana animalelor.

Un aliment energetic…

Porumbul-boabe este apreciat in furajare datorita aportului sau energetic ridicat, continutului bogat de amidon si uleiului din germeni. Este planta cerealiera cu continutul de energie cel mai mare. In cresterea pasarilor, energia asimilabila a porumbului o depaseste pe cea a graului.

… si stabil.

Datorita compozitiei sale (prezenta carotenului si a acidului linoleic, printre altele), porumbul detine niste caracteristici foarte interesante, mai ales pentru cresterea puilor de gaina si a gainilor ouatoare. El constituie, de asemenea, un aliment de referinta din care se obtin numeroase marci de calitate: carnea de pui de Landes sau de Bresse, sunca de Bayonne, pateul de ficat gras.

Porumbul boabe

Se consuma sub multe forme si serveste ca ingredient pentru numeroase produse procesate: fulgi de porumb, floricele de porumb, porumb dulce, dar si ulei de porumb, polenta, paine din porumb, sau alcooluri, ca ginul sau whisky-ul.

  1. Porumbul dulce

Destinat numai pentru alimentatia umana, semintele de porumb dulce fac obiectul unei selectii riguroase. Prima caracteristica a acestuia este prospetimea: astfel, stiuletele este cules cand inca mai contine 2/3 apa, fiind conditionat in intervalul cel mai scurt posibil, pentru a i se pastra elasticitatea si caracterul crocant. Porumbul dulce se consuma fie sub forma de stiuleti proaspeti, fie sub forma de boabe, congelat sau conservat. Porumbul dulce are si o valoare dietetica sigura. Sarac in lipide, este, pe de alta parte, foarte bogat in fibre, precum si in vitamine din complexul B, atat de putin prezente in alimentele noastre moderne si rafinate si totusi atat de necesare echilibrului nostru fiziologic si neurologic, precum si sanatatii pielii noastre.

  1. Grisuri

Grisurile de porumb servesc la prepararea unor mancaruri traditionale: polenta, in Italia, Romania si sud-estul Frantei, tortillas in America de Sud, chipsuri in sudul Statelor Unite. Ele intra, de asemenea, si in procesul de fabricare a produselor si ingredientelor alimentare (paine din porumb, mancaruri pentru bebelusi, feluri de mancare preparate, biscuiti dulci sau sarati etc.).

  1. Uleiul de porumb

In sectoarele industriale ale porumbului (unitatile de productie a grisului si amidonului) se extrage uleiul din germeni, al carui continut ridicat de acid linoleic (acid gras esential) ii confera o mare calitate dietetica.

  1. Alcoolurile din porumb

Distilat, bobul de porumb poate deveni un alcool pentru consum uman: whisky (care este un amestec de alcooluri din boabe de porumb si malt de orzoaica), gin (alcool din porumb pur), sau chiar si bere (amidon de porumb adaugat maltului de orzoaica si hameiului, pentru a imbunatati dulceata si stralucirea berei).

  1. Amidonul de porumb

Industria amidonului permite extragerea amidonului prin procedeul imbibarii si obtinerea, prin hidroliza, a glucozei. Amidonurile si glucozele sunt apreciate pentru proprietatile lor de lianti, densificatori, gelifianti, edulcoranti, anticristalizanti, umectanti, coloranti, acidifianti etc. Asa se si explica prezenta lor in numeroase produse: sosuri, bulionuri, ciorbe, alimente dietetice, produse lactate, alimente pentru copii, produse de patiserie, ciocolata, produse de cofetarie, biscuiti, inlocuitori de materii grase, deserturi, inghetate, dulceturi, compoturi, lichioruri, bauturi racoritoare etc.

Alte utilizari

  1. Bioetanol

Bioetanolul este un substitut al benzinei. In prezent, biocarburantii constituie singura alternativa la carburantii fosili (petrolul, gazul), disponibili imediat, fara nevoia modificarii motoarelor.

Bioetanolul este produs pe baza de cereale (grau, porumb etc) sau sfecla de zahar. Dupa recolta, plantele sunt tocate si pisate. Amidonul din praful rezultat este transformat in zahar, prin actiunea anumitor enzime. Zaharul este apoi transformat in alcool cu ajutorul drojdiilor. Alcoolul este concentrat, apoi deshidratat, pentru a obtine carburantul bioetanol. Coprodusele de fermentare sunt concentrate pentru a obtine borhoturi. Acestea din urma, folosite in furajare, sunt bogate in proteine. Ele permit reducerea importurilor de sroturi de soia, de care sunt dependente sectoarele zootehnice din Franta.

De retinut: 1 ha de porumb produce 36 hl de bioetanol si 3 tone de borhot!

  1. Biogaz

Metanizarea este un procedeu biologic de descompunere a materiilor organice cu ajutorul unei flore microbiene, proces care are loc in absenta oxigenului si care mai este numit si digestie sau fermentatie anaeroba.

Biogazul este apoi ars intr-un sistem de cogenerare, permitand producerea electricitatii si caldurii, in acelasi timp. Porumbul-siloz are o capacitate metanogena cu totul remarcabila.

De retinut: 1 ha de porumb acopera nevoile de curent electric a 5 domicilii.

  1. Bioplasticuri

Amidonul din boabele de porumb sta la baza unei industrii chimice vegetale inovatoare si foarte promitatoare.

La nivel european, 3,2 milioane de tone de porumb au deja utilizari chimice, nealimentare, dupa cum urmeaza:

  • 29% in papetarie (Amidonul este utilizat pentru asigurarea coeziunii foii de hartie si pentru a-i imbunatati rezistenta. Totodata, serveste stratificarii hartiei, o etapa de fabricare care amelioreaza regularitatea foilor);
  • 9% in farmacie;
  • 4% in industria textila.

Industria amidonului de porumb sta la originea fabricarii materialelor de constructie si adezivilor. Acesti adezivi servesc mai ales la fabricarea sacilor de hartie, etichetelor si benzilor adezive.

Derivatii amidonului de porumb sunt si ei prezenti in componenta diverselor tipuri de vopsele, pentru care sunt cautati ca gelifianti sau stabilizatori de emulsie.

Sectorul chimiei vegetale are un potential de dezvoltare important, mai ales in ce priveste intermediarii chimici de sinteza si biopolimerii (din care face parte si bioplasticul).

Provenite din materii-prime de origine agricola, bioplasticurile sunt biodegradabile. Alaturi de beneficiile pentru mediu sunt si avantajele economice si sociale: mentinerea utilizarii industriale a plasturgiei, franarea importurilor asiatice de materii plastice si o gestionare a deseurilor la costuri mai mici, datorita compostului.

Este strategica favorizarea aparitiei si dezvoltarii unor produse inovatoare ca bioplasticurile, pentru a crea o economie durabila, ancorata in teritoriu si generatoare de locuri de munca.

Bioplasticurile inlocuiesc plasticul traditional produs de industria petrochimica, aducand totodata si noi functionalitati si caracteristici specifice, care le deschid noi segmente de piata.

Multumita performantelor si proprietatilor lor specifice, bioplasticurile patrund cu succes pe piata productiei de saci si ambalaje precum si pe cea agricola (acoperiri/infasurari cu paie).